Articol din "Придунайские вести"

Pentru a citi articolul, daţi click pe imagine

COMENTARIU (mai puţin literar...)

Nu ştiu dacă merită acest "articol" al tovarăşului S. I. Nikolaev o replică. Însă, cu siguranţă avem la adresa domniei sale nişte obiecţii.

În primul rând, avem o mare problemă cu libertatea de exprimare pe meleagurile noastre. "Pridunaiskie Vesti" a fost şi (probabil) va fi un mijloc de manipulare şi dezinformare a populaţiei, reprezentând în permanenţă doar punctul de vedere al autorităţilor raionale, şi tot mai rar opiniile separate ale cititorilor. Mi se pare anormal, atâta timp cât este redactat sub dictatura şefilor, deşi ziarul este finanţat din bani publici (deci şi din impozitele noastre!).

Evident, în lipsa presei locale independente, cu orice ocazie, am profitat de apariţia pe la noi a jurnaliştilor din afara raionului. Mai rar, dar au ajuns şi pe aici reporteri de la diverse canale TV, indiferent dacă sunt din Ucraina sau nu. Este normal să-mi exprim gândurile în public, fiindcă sunt om liber, cetăţean al Ucrainei, care la rândul ei pretinde că este o ţară democrată. 

Reporterul de la TV Inter, Andrei Ţaplienko, este un ziarist de carieră, o personalitate în mass-media din Ucraina, care a efectuat reportaje din nucleul mai multor teatre de operaţiuni militare din lume. Probabil nu întâmplător anume lui i-a fost încredinţat subiectul dublei cetăţenii, editat de canalul Inter.

Am dat câteva declaraţii şi la acest capitol, evident. Însă, datorită faptului că fenomenul redobândirii cetăţeniei române în sudul Basarabiei (regiunea Odesa) nu are o asemenea amploare ca în Republica Moldova sau regiunea Cernăuţi, jurnaliştii au considerat că este important să atragă atenţia asupra respectării drepturilor noastre cetăţeneşti, de reprezentanţi ai unei minorităţi naţionale din Ucraina.

Am profitat de ocazie şi am declarat nişte chestii reale, care s-au întâmplat. Să le luăm pe rând:

BINE AŢI VENIT !!!

Prezentul blog vă propune să faceţi cunoştinţă cu cele mai valoroase aspecte din viaţa satului nostru.

Localitatea Utkonosovka/Erdek-Burnu apare ca fiind una din bijuteriile rurale ale Basarabiei istorice, atât din punct de vedere agricol, dat fiind faptul că este un lider zonal incontestabil în producţia agricolă, cât şi din punct de vedere cultural.

Populaţia satului este de peste 4300 de locuitori (peste 1200 gospodării/case), gospodari cu tradiţie veche, predominând vorbitorii de limbă română. Celelalte etnii prezente în sat (bulgari, ruşi, ucraineni, găgăuzi ş. a.) sunt stabilite mai târziu decât populaţia de bază, mai mult prin intermediul căsătoriilor mixte.

În prezent satul dispune de o aşezare geografică compactă, în cele 21 de străzi ale sale, amplasate perpendicular una faţa de cealaltă, alcătuind câteva zeci de cvartale. Iniţial satul s-a întins de-a lungul malului drept al lacului Catlabuga, însă în prezent constatăm o extindere vizibilă a gospodăriilor particulare către golful Taşbunar - actuala crescătorie piscicolă. Dimensiunile satului sunt de aproximativ 2.5 km / 1.5 km, ocupând o suprafaţă de aproximativ 370 ha.

Comunitatea dispune de:

• Grădiniţă de copii „Albinuţa” – 90 de copii;

• Şcoală de cultură generală cu predare în limba română, treptele I-III (ciclu complet de 11 clase) – 540 de copii, 60 de cadre didactice;

• Casă de Cultură;

• Biserica ortodoxă „Sf. Arh. Mihail”;

• Biserică Creştină după Evanghelie (Penticostală);

• Complex de servicii – atelier de croitorie, frizerie;

• Stadion;

• Ieşiri la malul lacului Catlabuga;

• Dispensar, cabinet stomatologic şi farmacii, ş. a.

De asemenea, în centrul satului este amplasată Şcoală-internat specială pentru copiii cu insuficientţă de dezvoltare mintală – instituţie de învăţământ de nivel regional, aflată în subordinea Administraţiei Regionale de Stat Odesa.

Cooperativa agricolă „Victoria” este principalul agent economic care activează în localitate, fiind în acelaşi timp principalul contribuabil la bugetul local, precum şi unitatea cu cel mai mare număr de angajaţi.

La prima vedere a gospodăriilor particulare atrage atenţia multitudinea de sere improvizate pentru creşterea legumelor, principala sursă de venit constituind-o creşterea şi furnizarea producţiei agricole – legumele, şi în special roşii, varză, ardei dulce, vinete, castraveţi, ş.a.

Progresul social, dezvoltarea agricolă şi bunăstarea materială a populaţiei se datorează în mare parte sistemului de irigare care cuprinde întreaga localitate, astfel creându-se posibilitatea de alimentare cu apă din lacul Catlabuga. Din estimările neoficiale ale specialiştilor CA „Victoria”, anual localnicii furnizează populaţiei din toată Ucraina peste 10.000 de tone de producţie agricolă. În proprietatea particulară a sătenilor sunt înregistrate peste 1.500 de vehicole. Principala piaţă de desfacere a producţiei o constituie oraşul Odesa, situat la 230 km Nord-Est, cu o populaţie de peste 1.500.000 de locuitori.

Localnicii fac cumpărături la cele 27 de magazine din sat, dispun de servicii de telefonie, poştă, Internet, reparaţii auto/vulcanizare, etc.

Casa de Cultură dispune de o discotecă, două biblioteci, sală de spectacole precum şi un muzeu istorico-etnografic al satului. În timp de vară discoteca se ţine în ringul de dans din faţa Casei de Cultură, unde adesea se organizează „Horile Satului” – concerte dansante sub acompaniamentul Orchestrei de Muzică Populară „Dor Basarabean”. La doar câteva zeci de metri, tot pe timp de vară, îşi ţin programul obişnuit disco-barurile „OLVIZ” şi "BELAIA SOVA", difuzând muzică modernă, cu spectacol de lumini de ultimă oră.

În speranţa că vom contribui la o dezvoltare durabilă a satului basarabean, a comunităţii locale din Erdek-Burnu, vă doresc o lectură plăcută a prezentului blog!

Aceasta însă, nu va înlocui nicicând acea senzaţie de plimbare cu barca pe valurile Catlabugăi, specificul şi măiestria bucătăriei basarabene din acest colţ de ţară precum şi ospitalitatea basarabeană autohtonă în general.

Iar dacă în urma acestei cunoştinţei cu Erdek-Burnu, veţi binevoi să vizitaţi aceste meleaguri, vom fi întotdeauna bucuroşi de oaspeţi, realizând între timp faptul că acest proiect este demn de iniţiatorul lui…

Al Dumneavoastră,

Anatol Popescu

deputat în consiliul local Utkonosovka

"PEHLIVANUL SATULUI 2010" - încotro???

Una dintre cele mai vechi tradiţii ale satului Utkonosovka, care datează încă din timpurile în care se numea Erdek-Burnu, este tradiţionala "Trântă", care se organiza de Rusalii (Duminica Mare, Sfânta Treime, "Troiţa"). Treptat, în perioada sovietică competiţia tradiţională de lupte libere s-a extins la festivalul cultural-sportiv anual organizat pe stadionul satului, în aceeaşi zi de Duminică Mare. Ce-i drept, din amintirile consătenilor, au fost câteva tentative de a organiza festivalul de 9 Mai, în stil sovietic, însă încercările au fost zădarnice, întrucât satul oricum se aduna şi de Duminica Mare.

În anul 2002, la iniţiativa antrenorului secţiei de lupte libere Alexandru Cepoi (Căruţaru) şi a conducătorului artistic al ansamblului folcloric "Dor Basarabean" Viorel Popescu, pentru prima dată s-a organizat, a doua zi după festivalul de "Troiţă" prima ediţie a festivalului cultural-sportiv "Pehlivanul Satului". În cele din urmă, acest festival a devenit tot mai popular, organizându-se tradiţional, spre deliciul amatorilor de lupte libere şi folclor autentic sud-basarabean, pe terenul de dans al Casei de Cultură.  Tradiţional, timp de 8 ani de zile festivalul s-a organizat la iniţiativa acestor doi entuziaşti, care adună în jurul lor alţi peste 100 de participanţi, de la mic la mare, artişti sau sportivi, adevăraţi patrioţi ai satului.

Cunoscând situaţia precară în care se află baza materială a sălii de lupte libere, în care nu există până în ziua de azi un sistem de încălzire, grup sanitar, echipament sportiv, ş.a. necesităţi pentru practicarea sportului, în anul 2007, în baza unui proiect al Asociaţiei "Basarabia" (preşedinte Anatol Popescu) a fost procurat un nou covor de lupte. Inaugurarea noului ring a avut loc la 28.05.2007, la cea de-a VII-a ediţie a festivalului. Pentru ediţia anului 2008, tot Asociaţia "Basarabia" a donat câteva seturi de tricouri şi ghete pentru lupte libere către secţiile sportive din Utkonosovka (Erdek-Burnu), Oziornoe (Babele), Orlovka (Cartal) şi Anadol (Dolinskoe).

Altfel a fost situaţia în 2009. La cererea organizatorilor tradiţionali ai manifestării de a organiza cea de-a VIII-a ediţie a "Pehlivanului Satului", primarul Dumitru Oprea a replicat: "Veţi organiza în afara satului, şi aşa dacă vă voi da eu voie!!! Anul acesta organizator este Grigorii Grigorievici Cepoi, cu Asociaţia moldovenilor a lui A. Fetescu!!!". Ce-i drept, până la urmă satul a avut parte de două festivaluri, organizate în acelaş timp: unul lângă Casa de Cultură, "organizat" de neamurile tovarăşului Cepoi G. G. (în sat cunoscut ca Чапаев), având 4 luptători şi ca premiu special un berbec donat de Cooperativa Agricolă "Victoria" (adică tot din banii satului "moldovenii" lui Fetescu ne organizează sărbători!). Cel de-al doilea festival, al tradiţionalilor organizatori s-a deplasat la 3 km Nord, pe malul lacului Catlabuga, în atmosferă de iarbă verde, cu tot alaiul de sportivi şi artişti, şi public dornic de adevărată tradiţie şi sărbătoare.

Până la urmă, cel mai mult au pierdut acei bătrâni ai satului, care în baston au ajuns la Casa de Cultură, ca să vadă frumoasele ediţii anterioare, pentru ca în 2009 să se dezamagească de marele "ordin" al primarului, dictat de un anumit G.G.Cepoi.

În scopul de a nu mai permite monopolul în sat familiei lui G.G.Cepoi, cu primarul Oprea D. A. cu tot, la 02.03.2010 antrenorul Alexandru Cepoi şi conducătorul "Dorului Basarabean" Viorel Popescu au depus la primărie o cerere pentru organizarea la 24 Mai 2010 a ediţiei a IX-a a Festivalului cultural-sportiv tradiţional "Pehlivanul Satului", pe care o anexăm la prezentul articol. Din răspunsul preventiv al primarului, am înţeles că ar dori dumnealui să fie mare organizator (neavând buget, şi necontribuind cu 1 grivnă niciodată la cheltuielile manifestării), iar sportivii şi artiştii - să ia şi ei parte, că doar n-or sta degeaba acuma! Urmează ca asupra cererii celor doi organizatori să se pronunţe consiliul local de deputaţi, în termen de 30 de zile... Oare se va mai repeta "poziţia" primarului de anul trecut?!
...................................

La 12.03.2010 domnul primar Oprea s-a grăbit să răspundă celor doi organizatori tradiţionali ai "Pehlivanului Satului", prin următorul bileţel, care nu are aspect nici oficial de hotărâre a consiliului local, nici de dispoziţie a primarului, aşa, o "scrisoare". Deşi cererea domnilor Alexandru Cepoi şi Viorel Popescu a fost una oficială.
Astfel, cum era de aşteptat, primarul şi-a asumat el iniţiativa de a organiza festivalul "Pehlivanul Satului" din anul acesta, argumentând că primăria a fost iniţiatorul renaşterii acestui festival încă din 2002(!!!), fără să aibă măcar o singură dovadă (hotărâre, buget, totaluri - NIMIC!!!) că ar fi fost vreun primar organizator vreodată. Este incredibil cu ce tupeu iese domn' primar din încurcătură, lăsând pe cei care  adesea din propriul buzunar au organizat o asemenea frumuseţe de manifestare, fiind ajutaţi de părinţii copiilor de la "trântă" şi "Dor Basarabean". Cum e cu putinţă să furi tradiţia unui festival întreg, şi să zici că tu l-ai organizat???
Hotărâri ale primăriei au existat cu privire la Festivalul cultural-sportiv de la Duminica Mare, însă niciodată nu s-a dat din banii primăriei 1 grivnă pentru "Pehlivanul Satului", care este sărbătoare distinctă de cea de la "Troiţa".
Ne rămâne să aşteptăm organizarea acestei competiţii sportive de către primar (şi G.G.Cepoi, evident!) şi rezultatele acesteia. Există, însă, riscul, ca prin preluarea organizării "pehlivanului" de către oameni care habar nu au cu ce se mănâncă sportul şi cultura, această tradiţie să dispară cu desăvârşire. Oare peste alţi 50 de ani va mai avea cine să o renască???

Утконосовка – почему за Януковича?!

Анатолий Попеску, депутат Утконосовского сельского совета

(Articol înaintat spre publicare în mass-media raională Ismail,
nepublicat din motive de cenzură) 

Исходя из итогов прошедших президентских выборов, в результате которых президентом нашей страны стал самый популярный для многонациональной Бессарабии кандидат – Виктор Фёдорович Янукович, определились, в конечном счёте, и общие политические настроения наших земляков. Не секрет, что для трудолюбивой Утконосовки явным фаворитом гонки всегда был недавно вступивший в должность кандидат от Партии Регионов.  Недаром же в нашем селе данный кандидат набрал 83,45% голосов, уступив «пальму лидерства» в этом вопросе только избирателям Броски (которые отдали 95% голосов тому же кандидату). Утконосовцы, по традиции, являются активными участниками избирательных процессов. В целом, явка избирателей за прошедшие выборы составила 65,9% от общего числа избирателей в 3127 человек, согласно данным ЦВК, т.е. третье место по явке избирателей, после Дунайского и Новой Покровки.

Для прагматичной «помидорной столицы» прошедшие президентские выборы представляли, в первую очередь, экономический интерес. Не в плане подкупа избирателей, конечно.

Главной проблемой моих односельчан, в разгар сезона, становится отсутствие рынка сбыта сельхозпродукции, в основном связанная с двумя, самыми важными вопросами: завоз в Украину конкурирующих (но далеко не конкурентоспособных) помидор из Турции, и отсутствие возможности расширения рынка сбыта в страны СНГ и тем более в страны Евросоюза. Возможное улучшение отношений Украины с соседями должно, в конечном итоге, быть направлено в сторону свободы перемещения людей, товаров и услуг, что немаловажно для тружеников нашего села. Резкие перепады цен, нестабильность на сельскохозяйственном рынке Украины приносят большие убытки нашим «мини-фермерам». Ведь, в конечном итоге, именно выращивание ранних овощных культур побудило стремительный рост благосостояния населения и экономического развития села. Тем более, что для утконосовцев работа в теплицах не хобби а достаточно трудоёмкий труд и более верный способ прокормить свои семьи, особенно в наше смутное время, в самом разгаре глобального экономического кризиса и возрастания числа безработных в стране.

Относительно выборов, помимо экономического интереса, похоже возродился ещё и инстинкт самосохранения рода. В том смысле, что Бессарабия представляет собой самый пёстрый национальный колорит Украины. Расположенное в самом центре буджакских земель, Утконосовка не является исключением, подавляющее большинство населения села будучи молдавской национальности (согласно переписи населения 2001 г.). Наверняка историческое проживание на территории села многочисленных представителей молдавского национального меньшинства - один из не менее важных факторов, исходя из которых утконосовские избиратели предпочли на пост президента единственного кандидата, который выступал за имплементацию на территории Украины Европейской хартии региональных языков. А уж в этом случае немаловажным является заключённое 30 ноября 2009 года Соглашение о сотрудничестве и партнёрстве между кандидатом в президенты Виктором Януковичем и Правозащитным общественным движением «Русскоязычная Украина», Демократическим союзом венгров Украины и Межрегиональным объединением «Румынское Сообщество Украины».

Ну а пока в столице Украины только начинает работу новый президент и, слава Богу – новое правительство, в Утконосовке уже в самом разгаре новый аграрный сезон, который начался задолго до осенне-зимней президентской гонки. «Утконосовский сезон» издавна кормит село, обеспечивает рынок страны доброкачественной сельхозпродукцией, представляя собой гарантию завтрашнего хлеба на столе наших односельчан.